Denisa contra Franţei

Am fost azi sa depunem ultimul act care lipsea din dosarul pentru casatorie, si anume atestatia de asigurare medicala. Sa va explic: oamenii mi-au dat o lista pe care scria sa aduc un justificativ de domiciliu: atestatia de asigurare SAU extras de cont SAU atestatie de gazduire (sau ma rog, cum s-ar putea traduce attestation d'hébérgément) SAU chitanta de telefon/chirie sau orice alt document cu numele meu si adresa lui pe el.

Prima data le-am dus un extras de cont, ca pe foaia de la asigurarea medicala era numele lui - pentru motivul simplu ca eu nu lucrez si ma inscrisese pe asigurarea lui - si ne-am zis ca n-o fi bun. In ciuda faptului ca pe lista pe care ei insisi o facusera scria clar una sau alta, tanti mi-a zis ca extrasul de cont nu-i destul si sa-i mai aduc ceva. I-am explicat frumos ca nu am nici un fel de venit si deci nu platesc chirie, telefon, internet, lumina sau altele si ca i-am adus hartie de la prefectura, completata frumos si semnata, care dovedeste ca stau la Dani si ca el imi asigura cele necesare vietii in aceasta tara fabulominunata. Tanti nu si nu, ca sa-i mai aduc ceva. Ne-am intors prin urmare azi sa-i aducem atestatia de asigurare medicala, pe care mi-o ceruse.

Cand colo, alta surpriza, pe langa faptul ca in locul functionarei de ieri, care totusi era ok, amabila si zambitoare, dam peste o babornita acra care nici nu prea stia care-i exact rolul ei pe-acolo. Atestatia nu-i buna, ca-i pe numele lui. Bine femeie, ii zic, da' ti-am zis ca nu lucrez, ce dejtu' meu vrei sa-ti mai aduc? Poze cu mine si cu prefectul in fata usii cu numele noastre pe ea? Nu, ca trebuie asa si pe dincolo, act cu numele meu si adresa din Franta. Presimteam ca urmarea n-o sa fie placuta si am tras aer adanc in piept inainte sa-i zic ca-i aduc punga in care-mi vine Cosmopolitanul. Si nu i-am zis. Mi-am adus aminte in schimb ca aveam permisul nou, facut aici, cu tot ce trebuie pe el, ba inca si cu poza mea, stampilele si semnaturile oficiale. Il scot triumfatoare si i-l bag sub nas: na justificativ! oficial si semnat de sefu' tau! si-i bag un zambet larg.
- Nu-i bun, zice tanti, nu ajunge.
- Da' de ce dejtu' meu nu-ti ajunge?! imi vine sa-i urlu. Nu-i destul de oficial?!
- Ba e oficial, dar casatoria e altceva, nu-i destul.
- De ce nu-i destul, are si poza mea pe el, ii facut acu' cateva luni, cu adresa din Franta, semnat de prefect, ce dejtu' meu, nu-i la fel de oficial ca mariajul.
- Ba e, da' de fapt nu-i, ca nustiuce, casatoria-i altceva [altceva ce, 'tu-te-n gatu' ciorii?!], permisul nu dovedeste ca blablabla, aduceti altceva.
Am crezut ca-mi explodeaza capul in fata unei asemenea tembele. Dani i-a raspuns repede, ca sa nu-mi lase timp sa fac niste referinte traditionale la neamuri si stramosi, pe care oricum nu le-ar fi inteles:
- Doamna, zice, nu intelegeti ca nu mai avem ce sa va aducem? Domnisoara nu lucreaza, sta la mine si eu platesc tot. V-am dat tot ce aveam.
- Nu-i destul, ca nu dovedeste ca sta la dumneavoastra.
- Da' atestatul de la prefectura la ce plm serveste? se enerveaza si Dani.
- Nu-i destul, dom'le.
- Pai si cu strainii care n-au cu ce sa dovedeasca unde stau ce faceti?
- Pai nu-i casatorim.
CEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE ???
Acuma ati inventat si interdictie la casatorie, mama voastra de handicapati mancatori de mucegaiuri, trai-v-ar familia-n razboi infipta-n teava tunului!! Altceva mai intelijent n-aveati de facut, manca-v-ati codul civil, ca dor tara-i minunata si cânii comunitari care nu exista se plimba cu croissantele sub coada!
- Duceti-va la asigurari sa va dea alt atestat pe care sa fie si numele domnisoarei, zice tembela. Ca la sfarsitul fiecarui an, dam dosarele la procuratura si daca nu-s toate actele in regula, se anuleaza casatoria.
Si ala o sa fie mai oficial decat permisul de conducere cu toate stampilele, sta-ti-ar atestatu-n gat? Tu nu te gandesti ca prostia aia de foaie po' s-o fac eu acasa si tu, ca vaca, s-o iei de buna?
Infuriata mai rau ca un cuib de serpoaice la PMS, il apuc ferm pe Dani de-o manuta si-i susur:
- Hai sa mergem dupa hartia aia pana nu se inchide.

Ne ridicam si iesim, incercand sa ne pastram calmul. Ne indreptam spre sediul securitatii sociale sau cum naiba s-o traduce, care din fericire pentru nervii nostri nu era departe, timp in care dezbatem foarte aprins daca a) functionara e o tampita care nu si-a invatat bucatica de parcela de legi, caz in care, dac-o prind cu musca pe codul civil, n-o sa-i fie usor; sau 2) legile Frantei sunt tampite si facute de niste cretini, ceea ce mi-o face si mai draga.

Din fericire, odata ajunsi acolo, am dat peste o doamna care s-a mirat si ea cu noi de ce tampenie ni se cere si a fost atat de draguta sa schimbe datele si sa scoata multdorita foaie cu numele si adresa pe ea, pe care as fi putut s-o scot si eu la imprimanta, dar care, vezi Doamne, pentru procuror ar fi fost mai oficiala si mai superioara unui permis de conducere. M-am si gandit ca, odata ce tanti ma anunta ca-i bine si dosaru-i complet, sa-i zic ca foaia am gasit-o pe net, am pus numele si adresa mea pe el si i-am adus-o ei, sa vad cum se face alba-verde-cacanie si sa-i intre poate lectia la bostan. P-orma, odata ajunsi acolo, cand ne-am vazut cu sacii in caruta i-am zis numa' pa si ne-am luat talpasita, pana nu s-a razgandi si ne-a mai cere inc-un teanc de hartogaraie justificative de nuscefundulmeumaiinventeazaastia.

Deci, dragilor, daca vreti sa imigrati, gasiti-va alta tara, ca asta-i de tot cacatul. In schimb, daca credeti si ziceti ca Romania e asa si pe dincolo, mutati-va aici, si sa-mi ziceti mie cutu' daca nu v-a apuca dorul de patrie dupa sase luni.