Denisa contra Franţei

Tot clocesc niste idei de vreun an in legatura cu un roman, dar tot imi fugea inspiratia si aveam si un blocaj cauzat de nescris prea multa vreme. Mai greu e ca, inainte, adica pe vremea cand scriam (aproape) zilnic, cand eram acasa, aveam tabieturile mele: scriam numai pe masa din bucatarie, noaptea, dupa vreo doua cani de cafea tare de-mi zbarnaia sangele, cu alta cana plina pe masa si fumand ca turcul. Cum imi murea inspiratia, paf! o tigara si parca gandeam mai bine. Reciteam o fraza-doua si ma puneam iar pe scris.

Problema e ca acuma nu mai fumez, nu pot scrie noaptea, ca doarme consortul, mi-am pierdut obisnuinta de a scrie cu stiloul, iar calculatorul ma blocheaza cateodata... deci trebuie sa-mi fac niste tabieturi noi. Se pare ca sunt un fel de capcana pentru inspiratie sau de reflex pavlovian: cum ma asezam la masa cu caietul in fata si-mi aprindeam o tigara, creierul intra in modul "scriituri" si nu ma mai opream cateva ore.

Totusi, de ceva vreme ma tot mananca degetele si parca-parca as scrie, mi-e pofta, mi-e dor si simt nevoia sa o fac, desi o idee bine definita tot n-am. Dar o sa ma arunc in apa, vorba frantuzului, si-oi vedea eu atunci ce fac mai departe. Tineti-mi pumnii.