Denisa contra Franţei

A doua zi, m-am trezit proaspată ca o floricică sub roua dimineţii (ce bine le potrivesc, ptiu! să nu mă deochi) când ne-a bătut soarele-n geam, adică pe la 7. Un record pentru mine, vă daţi seama. Am început ziua cu bucurie, fiindcă era aşa de frumos afară şi aşa senin şi călduţ de-mi venea să chiui. După un mic dejun copios, am coborât să ne plimbăm pe malurile Loarei, pe sub copacii proaspăt înmuguriţi, şi după ce m-am săturat de soare şi de miros de verdeaţă proaspătă, am pornit iar la drum.

Ţin să spun că Saumur a trecut pe primul loc în lista oraşelor mele preferate, e încă şi mai frumos decât Blois (poate şi din cauză că era cerul senin) şi are un castel mai pe placul meu, adică fortificat şi construit din piatră gălbuie, care arată grozav în contrast cu cerul albastru închis; casele sunt albe cu acoperişuri negre şi roşii, străzile pavate coboară dinspre castel în oraş în trepte. Din păcate, se lucra la renovarea zidurilor, iar puţinul care se putea vizita era accesibil abia începând din aprilie. Am hoinărit în schimb pe străzile oraşului, ne-am făcut plinul de pliante la oficiul de turism si am oftat că nu mai aveam timp să vizităm toate minunăţiile din împrejurimi - locuinţe troglodite, muzee, ateliere de olărit, peşteri, castele, zoo...

E hotărât, o să ne întoarcem aici cândva mai spre vară, când toate frumuseţile oraşului o să fie disponibile: plimbări ghidate, călare sau în caleşti; croaziere pe Loara, în corăbioare cu pânze, de-a lungul satelor pitoreşti şi a bancurilor de nisip ce adăpostesc nenumărate soiuri de păsări; bazarul de antichităţi, de la cărţi până la mobile, din fiecare a doua duminică a lunii; concertele de orgă din luna mai; sărbătoarea naturii ce are loc în Brain-sur-Allonnes, site medieval; festivalurile şi concursurile de călărie a celebrei şcoli militare de echitaţie a Saumurului, "le Cadre Noir"; galeria neguţătorilor din secolul XIX; parcul "Piatră şi Lumină", cu miniaturi ale celor mai frumoase monumente ale zonei Loarei; cea mai mare carieră de sarcofage din Europa, din secolul al V-lea, în care primii troglodiţi şi-au săpat locuinţe, ferme, capele, cuptoare şi toate cele necesare pentru a supravieţui atacurilor vikingilor, plus alte 20 de situri subterane, printre care şi un sat de artizanat, restaurante, muzee, culturi de ciuperci, La Rose Bleue ce reuneşte ateliere de olărie şi expoziţii de artă; "Mina albastră" de ardezie şi atâtea altele.

Mai multe poze, ca de obicei, pe blogul foto.